Luna septembrie mi-a adus o dublă bucurie: o apariţie frumos ticluită alături de un interviu Famost RO şi ziua mea de naştere.

Redau începutul dialogului meu cu cei de la FAMOST, iar imaginile şi restul interviului pot fi accesate AICI (paginile 24-31).

FAMOST: Sunteti omniprezenta la majoritatea evenimentelor. De unde energia necesara si ce va determina?

D.G.: Evenimentele oraşului meu sunt şi evenimentele mele pentru că reprezint un ziar local, generalist. Prin urmare, informaţia şi evenimentele sunt prioritatea atât a mea cât şi a echipei cu care lucrez. Pe de o parte, primesc aceste invitaţii în calitate de reprezentant al ziarului local PresaGalaţi.ro – produs la care lucrez de trei ani de zile, pe care l-am construit (şi îl construiesc în continuare) din pasiune (am studiat Jurnalism aici la Galaţi, la Universitatea Dunărea de Jos), de pe altă parte, mă preocupă viaţa comunităţii în care trăiesc pentru că de aici îmi iau energia şi tot aici sper să pot trăi frumos şi în următorii ani. Cât despre energie, nu iau niciodată ca pe o obligaţie ceea ce fac (este şi acesta un dram de noroc, pentru care trebuie să mulţumesc lui Dumnezeu). Îmi face plăcere să fiu înconjurată de oameni frumoşi, cu iniţiativă pe care să îi sprijin atât cât ţine de mine. În plus, o parte dintre cei care organizează aceste evenimente îmi sunt colaboratori sau prieteni şi atunci dau curs invitaţiilor cu mare plăcere. Mă determină să fiu „prezentă” în comunitatea ideea că un mediu de informare în masă trebuie să fie la current cu ceea ce se întâmplă în aria pe care o acoperă. E foarte adevărat că îmi şi selectez evenimentele la care aleg să particip

FAMOST: Sunteti de asemenea, implicata in multe proiecte. Povestiti-ne despre ele … care este cel mai important pentru dumneavoastra, sau, pentru cei cu care colaborati?

D.G..: Principalele trei proiecte pe care le „manageriez” în acest moment sunt toate proiecte de suflet şi atunci mi-ar fi poate greu să le departajez. Cel mai vechi (aprilie 2012) este PresaGalaţi.ro – un job şi un proiect în acelaşi timp. Îmi dedic mare parte din zi acestui proiect, care nu este deloc uşor de „crescut”, pentru că necesită atenţie zi de zi, ba chiar zi şi noapte, dar este şi cel  care îmi adduce satisfacţii tot zi de zi. Al doilea proiect este cel al cercetării mele postdoctorale, începute în mai 2014, despre identităţi şi stereotipuri de gen în mass-media. Deci o temă care se leagă de ceea ce fac eu zi de zi, dar care mă intrigă şi mă cointeresează şi ca femeie, nu doar ca tânăr cercetător. Sunt bursier şi cercetător postdoctoral al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”din Iaşi. Asta după ce în 2013, mi-am finalizat studiile doctorale tot în cadrul Universităţii ieşene. În al treilea rând, sunt responsabil comunicare al proeictului „Şi eu pot!”, desfăşurat de Asociaţia Centrul de Dezvoltare Smart şi Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est, proiect în cadrul căruia am pus bazele Reţelei Regionale a Femeilor Antreprenor, cooptând în cadrul acesteia, încă de la început 20 de membre, femei antreprenoare din judeţele Galaţi, Brăila şi Constanţa – un proiect dedicat antreprenoriatului feminin, în care am mare încredere, dar care cred eu că face paşi mărunţi deocamdată, din cauza contextului socio-economic şi politic. Sunt şi membră a Asociaţiei Femeilor Întreprinzătoare din România, filiala Galaţi, participând astfel de o serie de întruniri, de discuţii prin care să ne sprijinim reciproc să evoluăm atât personal, cât şi în carieră / business. Un alt proiect de suflet şi care îmi doresc să crească şi să capete încredere din partea comunităţii este chiar Fundaţia Comunitară Galaţi, căreia îi punem bazele în această toamnă prin intermediul Grupului de Iniţiativă pentru înfiinţarea Fundaţiei Comunitare Galaţi. Aşa cum îi spune şi numele, ea se dedică deja de un an de zile (prin intermediul Grupului de Iniţiativă) creşterii nivelului implicării comunităţii pentru rezolvarea sau dezvoltarea anumitor proiecte locale (am organizat deja în acest sens, Semimaratonul din octombrie 2014, care va continua şi anul acesta – chiar pe 13 septembrie 2015, Cercul de Donatori din 22 ianuarie 2015 şi Licitaţia de experinţe – Fun şi FundRaising din 13 mai 2015).

FAMOST: Care este cea mai importanta realizare profesionala de pana acum?

D.G.: Realizarea profesională cea ma mare este aceea că de 10 ani lucrez în Galaţi, fac ceea ce îmi place, la toate joburile pe care le-am avut, am avut parte de colegi şi şefi extraordinari şi nu am fost niciodată nevoită să îmi încalc principiile. In altă ordine de idei, poate că şi doctoratul în Filologie, obţinut în septembrie 2013 cu distincţia “Summa Cum Laude”, cea mai mare distincţie pe care o poate primi o teză de doctorat, reprezintă o realizare profesională de mare importanţă pentru mine.

FAMOST: Ce face Delia Gavriliu in timpul liber? Care sunt pasiunile ei?

D.G.: Timpul liber îmi place să îl petrec cu mine sau cu familia. Cu mine, în sensul de lecturi legate de dezvoltarea personală şi profesională sau chiar delectarea cu reviste glossy (pentru femei, cum îmi place mie să le spun). Cu familia – aici, de câte ori pot îmi iau nepoţii şi ne plimbăm, plecăm la un film, la mall, la cumpărături sau chiar în parc. Despre pasiuni, chiar m-am gândit de multe ori că, domnule, eu nu am nicio pasiune care să îmi acapareze timpul, care să mă relaxeze, care să mă „prindă”. Îmi place să dansez, fără să fi făcut cursuri în acest sens, îmi place să fiu cu cei dragi, să le dedic timp. Îmi place să trăiesc frumos. Asta e poate pasiunea mea: viaţa

FAMOST: Care este stilul vestimentar preferat si care este cea mai “ciudata” vestimentatie purtata si unde?

D.G.: Sunt de multe ori catalogată ca îmbrăcându-mă elegant. Cred că cei câţiva ani petrecuţi într-o bancă mi-au marcat stilul de îmbrăcat „la birou”, dar trebuie să recunosc că deşi ne era impusă o anumită ţinută (aveam chiar o săptămână în care trebuie să îmbrăcăm doar cămasă albă), îmi făcea plăcere să mă îmbrac cu o fustă sau un pantalon negru şi o cămaşă sau sacou. E adevărat că uneori aveam senzaţia că nu am suficiente cămăşi, iar vinerea îmi luam o bluză mai elegantă, dar nu cămaşa. Şi acum vinerea (desi acum nu îmi mai impune nimeni stilul vestimentar) e singura zi în care îmi permit să merg în blugi la birou. Iar când nu mai pot, îmbrac şi ceva mai lejer, dar niciodată adidşi sau pantofi sport la birou. In timoul liber mă îmbrac lejer, dar absolut normal, poate cu un set de mărgele şi cercei care să scoată ţinuta din anonimat. De altfel, mă consider destul de anonimă la capitolul vestimentaţia, nu a fost un capitol forte al meu ca femeie, dar încerc să păstrez un echilibru. Ciudat nu mă îmbrac, nu îmi aduc aminte să fi avut vreodată o ţinută ciudată.

FAMOST: Aveti designeri preferati? Urmariti tendintele in moda?

D.G.: După cum spuneam, moda nu este un segment prioritar pentru mine. Sunt totuşi atentă la ce ţinute abordează unele vedete autohtone şi internaţionale. Îmi place Andreea Raicu, îmi place Laura Cosoi. Ca designer, am urmărit-o pentru creaţiile elegante pe Maria Lucia Hohan şi pe Cristina Bâtlan (Musette) pentru pantofi.

FAMOST: Care va sunt sursele de inspiratie pentru tot ceea ce faceti?

 D.G.: Inspiraţia mi-o creează de cele mai multe ori starea de spirit, iar starea de spirit vine din tot ceea ce eşti la un moment dat. Noaptea a fost de cele mai multe ori un bun sfetnic şi uneori chiar şi sursă de inspiraţie. Probabil atunci se detaşează creierul de factorii uneori „poluanţi” din mediul extern şi se centrează pe nevoile şi plăcerile reale ale omului din tine. Mă inspiră natura în cele mai banale ipostaze ale ei, nu aştept nimic spectaculos, desi ne oferă atâtea surprize şi mă mai inspiră echilibrul oamenilor, al lucrurilor făcute cu tragere de inimă. Mă inspiră pentru că mă intrigă în acelaşi timp. Uite cum face acel lucru… şi e tot un om ca şi mine. Şi atunci nu mă simt invidioasă, ci mai degrabă motivată şi inspirată.

 FAMOST: Aveti principii dupa care va calauziti si pe care le respectati? Aveti un motto anume?

D.G..: Da, clar. Spuneam şi mai sus că un mare noroc, poate sau doar o consecinţă a modului frumos în care am fost crescută şi educate, este faptul că nu am fost nevoită în existenţa mea de până acum personală şi profesională să îmi încalc flagrant principiile. Imi place să fiu respectată, aşa că în primul rând ofer respect. Ofer încredere şi am nevoie să fiu învestită cu încredere. Nu îmi place să mint, prin urmare nici să fiu minţită (cui place?). Motto-ul meu este „Niciodată să nu spui niciodată”, l-am aplicat până acum şi a fost bine.

Continuarea poate fi citită pe: http://famost.ro/wp-content/uploads/2015/08/Famost-septembrie-2015.pdf